Judetul Salaj - Cuzaplac

e-mail  |  roman   english   magyar

Cuzaplac

Teritoriul administrativ aferent comunei Cuzaplac are o suprafata de 109,17 km2 si se gaseste in partea sudica a judetului Salaj. Din punct de vedere geografic comuna apartine in intregime Depresiunii Almasului, depresiune grefata in bazinul hidrografic al raului cu acelasi nume. Relieful de cueste cu un paralelism evident este completat de terasele largi, de luncile Almasului si de afluentii acestuia. Localitatile apartinatoare comunei sunt: Cuzaplac - sat resedinta de comuna situat la o distanta de 46 km fata de municipiul Zalau, Cublesu, Galaeni, Mierta, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru si Tamasa.

Dintre satele comunei, resedinta de comuna este asezarea cu cea mai veche atestare documentara fiind mentionata in anul 1219 sub denumirea de villa Cuzeploc. Celelalte localitati sunt mentionate ceva mai tarziu, in cursul secolelor al XIV-lea, al XV -lea si al XVI-lea (Cublesu - 1320, Galaseni - 1523, Mierta - 1434, Petrindu - 1370, Ruginoasa - 1521, Stoboru - 1521 si Tamasa - 1341).

Populatia totala a comunei, la ultimul recensamant, numara 2064 locuitori. Din punct de vedere etnic, populatia are urmatoarea structura: 75,43% romani, 19,47% maghiari, 5,1% rromi.

Desi dispune de importante resurse minerale cum sunt nisipurile caolinoase, carbunele brun si alabastrul, principala ramura economica a comunei este agricultura. Dupa inchiderea exploatarilor miniere din bazinul carbonifer Ticu -Tamasa, multi dintre locuitorii comunei au activat in cadrul exploatarilor miniere de la Aghires (jud. Cluj).

Potentialul turistic al comunei este unul extrem de valoros. Namolul terapeutic de la Stoboru, fondul cinegetic, bisericile declarate monumente de arhitectura (biserica reformata in Petrindu si biserica de lemn "Invierea Domnului" din Cublesu) si peisajele desprinse de pe cuestele inalte spre culmea Mesesului si Muntii Vladeasa, sunt cateva elemente care pot face din comuna Cuzaplac un impotant areal atractiv din punct de vedere turistic.

Cuzaplac

The territory of Cuzaplac commune is 109,17 square kms and it is placed in the southern part of Salaj county. It wholly belongs to the Almas Basin, in the hydrographical basin of the Almas River. The component villages of the commune are: Cuzaplac, the central village situated at 46 kms distance from Zalau city, Cublesu, Galaseni, Mierta, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru and Tamasa.

The central village is the oldest settlement, having been attested in 1219 under the name villa Cuzeploc. The other localities are mentioned later, during the 14-15-16th centuries (Cublesu - 1320, Galaseni - 1523, Mierta - 1434, Petrindu - 1370, Ruginoasa - 1521, Stoboru - 1521and Tamasa - 1341).

The population of the commune counts, according to the last census, 2443 inhabitants, of which 75,43% are Romanians, 19,47% Hungarians and 5,1% Roms.

Although it is characterized by the richness of mineral resources (caolinized sand, lignite and alabaster), the dominant branch of the commune's economy is agriculture. After the end of the coal basin's mining works in Ticu - Tamasa, a lot of inhabitants participated in the mining works in Aghires (Cluj county).

The therapeutical mud in Stoboru, the stock of game, the churches declared architectural monuments (the reformed church in Petrindu and the wooden church "Invierea Domnului" in Cublesu), along with the wonderful sceneries of the peak of the Meses Mountains and of the Vladeasa Mountains transform the commune into an attractive touristical area.

Kozeplak

A 109,17 km2 feluletu kozseg Szilagy megye deli reszen terul el, az Almas medenceben, amely az azonos nevu folyo volgyeben talalhato. A kovetkezo falvak tartoznak hozza: Kozeplak (Cuzaplac) - a kozsegkozpont, 46 km-re Zilahtol, Almaskoblos (Cublesu), Tottelek (Galaseni), Nyerce (Mierta), Nagypetri (Petrindu), Lapupatak (Ruginoasa), Vasartelke (Stoboru) es Almastamasi (Tamasa).

Az okiratok a kozsegkozpontot emlitik legkorabban, azaz 1219-ben, villa Cuzeploc neven. A tobbi telepulesrol a XIV-XV-XVI. szazadok folyaman tortenik emlites (Almaskoblos - 1320, Tottelek - 1523, Nyerce - 1434, Nagypetri - 1370, Lapupatak - 1521, Vasartelke - 1521 es Almastamasi - 1341).

A kozseg lakossaga az utolso nepszamlalaskor 2064 fo volt, ennek 75,43%-a roman, 19,47%-a magyar es 5,1%-a roma nemzetisegu.

Noha a kozseg gazdag asvanyi kincsekben (kaolinos homok, barnaszen, alabastrom), legfontosabb gazdasagi agazata megis a mezogazdasag. Miutan befejezodtek az almastamasi szenmedence banyamunkalatai, sokan atmentek az egeresi (Kolozs megye) banyamunkalatokoz.

A kozseg turisztikai nevezetessegei a vasartelki gyogyhatasu iszap, a gazdag vadallomany, az epiteszeti muemlekeknek nyilvanitott templomok (peldaul a nagypetri reformatus templom, melynek kazattas mennyezetet 1713-ban Zilahi Asztalos Istvan festette, es 1769-ben id. Umling Lorinc es fia, Janos ujitottak fel, mellette haranglab, valamint az almaskoblosi fatemplom) es nem utolso sorban a Meszes csucsarol es a Vlegyaszarol belathato festoi panorama.