Cu o suprafata de 75,31 km2, comuna Galgau este asezata in zona Culoarului Somesului, intrand in contact la nord cu Dealurile Ciceului si la sud cu Dealurile Simisna-Garbou.
Comuna are in componenta noua localitati: Galgau - sat resedinta de comuna situat la o distantade 82 km fata de municipiul Zalau, Barsau Mare, Capalna, Chizeni, Dobrocina, Fodora, Francenii de Piatra, Glod si Gura Vladesei.
Resedinta de comuna este atestata documentar in anul 1405 sub denumirea de villa Galgo, fiind, alaturi de Barsau Mare, localitatile cu cele mai vechi atestari. Din perioade relativ apropiate, sunt mentionate si satele Chizeni (1538), Capalna (1437), Dobrocina (1569), Fodora (1508), Francenii de Sus (1592), Glod (1538) si, mult mai tarziu, Gura Vladesei(1913).
Populatia comunei numara la ultimul recensamant 2791 locuitori din care 96,56% romani, 1% maghiari, 2,44% rromi.
Economia comunei este una preponderent agricola, cultura plantelor si zootehnia fiind bine reprezentate.
Comuna dispune si de bogate resurse minerale, precum calcare, nisipuri caolinoase, nisipuri si pietrisuri pentru constructii, cantonate in lunca Somesului si exploatate in balastiere, resurse care au condus de-a lungul timpului la conturarea sectorului economic secundar. Pozitionarea comunei pe axa de dezvoltare de pe culoarul Somesului, a facut posibila o migrare vizibila a serviciilor si micii industrii dinspre orasul cel mai apropiat, care este Dejul.
In ceea ce priveste turismul, in ultimii ani s-au inregistrat pasi timizi pentru amenajarea unor pensiuni turistice si agroturistice, incercandu-se, astfel, exploatarea fondului turistic existent.
Pe langa peisajul natural de o frumusețe deosebita completat de valea larga a Somesului, comuna detine si un patrimoniu construit de exceptie. Vestigiile romane de la Capalna, biserica de lemn "Fecioara Maria" din Barsau Mare, datata in anul 1690, biserica de lemn "Sfantul Nicolae" din Fodora, realizata in anul 1817, casa Mihali din Chizeni, sunt obiective ce trebuie incluse in periplul oricarui turist prin aceasta comuna.
Pentru pescarii sportivi, Somesul, pe sectorul Gura Vladesei - Chizeni, reprezinta un areal deosebit de cautat pentru avifauna prezenta aici.
With a 75,31 square kms surface the commune lies in the Somes Couloir, on the north it adjoins with the Ciceu Hills and on the south with the Simisna - Garbou Hills.
The commune consists of nine localities: Gâlgău - the central village situated at 82 kms distance from Zalău city, Bârsău Mare, Căpâlna, Chizeni, Dobrocina, Fodora, Frâncenii de Piatră, Glod and Gura Vlădesei.
The central village was attested in 1405 under the name villa Galgo. The other localities were first mentioned during the 15-16th centuries: Chizeni (1538), Capalna (1437), Dobrocina (1569), Fodora (1508), Francenii de Sus (1592), Glod (1538). Gura Vladesei became a settlement only in 1913.
At the last census the population counted 2791 inhabitants of which 96,56% are Romanians, 1% Hungarians and 2,44% Roms.
The economy of the commune is primarily agricultural based on cultivation of plants and livestock-breeding.
Due to the mineral resources such as limestone, sand and gravel accumulated in the course of the Somes, the secondary economical sector is also well-developed. Besides, there exists a visible migration of the small industry from the nearest city, Dej.
The Roman remains in Capalna, the wooden church "Fecioara Maria" in Barsau Mare dated from 1690 and the wooden church "Sfantul Nicolae" in Fodora built in 1817 are the most interesting spectacles of the commune.
The Gura Vladesei - Chizeni sector of the Somes is a great fishing-place.
A 75,31 km2 teruleten fekvo kozseg a Szamos volgyeben talalhato, eszakon a Csicsoi dombsaggal, delen pedig a Csakigorboi dombsaggal erintkezik. A kovetkezo falvak tartoznak hozza: Galgo (Galgau) - a kozsegkozpont, 82 km-re Zilahtol, Nagyborszo (Barsau Mare), Csicsokapolna (Capalna), Kofalu (Chizeni), Doborcseny (Dobrocina), Olahfodorhaza (Fodora), Kofrinkfalva (Francenii de Piatra), Szamossosmezo (Glod) es Vlegyaszatanya (Gura Vladesei).
A kozsegkozpont elso irasos emlitese 1405-bol valo, ekkor villa Galgo neven szerepel, ugyanebben az evben emlitik eloszor Nagyborszot is. A tobbi telepules csak kesobb szerepel okiratokban (Kozfalu - 1538, Csicsokapolna - 1437, Doborcseny - 1569, Olahfodorhaza - 1508, Kofrinkfalva - 1592, Szamossosmezo - 1538 es Vlegyaszatanya - 1913).
A kozseg lakossaga az utolso nepszamlalaskor 2791 fo volt, ebbol 96,56% roman, 1% magyar es 2,44% roma nemzetisegu.
A kozseg mezogazdasaga novenytermesztesen es allattenyesztesen alapul.
Galgo terulete gazdag asvanyi kincsekben (meszko, kaolinos homok, epitkezesi homok es kavics a Szamos medrebol), ezek kitermelese a kozseg jelentos jovedelemforrasat kepezi. Emellett megindult a legkozelebbi varos, Des kisipari agazatainak kiterjesztese a kozsegre.
A Szamos szeles volgyenek festoi latvanya mellett a csicsokapolnai romai maradvanyok, az 1690-ben epult nagyborszoi fatemplom, az 1817-bol szarmazo olahfodorhazi fatemplom es a kozfalvi Mihali haz a kozseg fobb turisztikai latvanyossagai.
A sporthorgaszok kedvelt helye a Szamos Vlegyaszatanya - Kozfalu kozotti resze.
