Judetul Salaj - Ip

roman   english   magyar

Ip

Comuna Ip, cu o suprafata 60,13 km2, se intinde in zona de contact a Depresiunii Plopis cu Colinele Toglaciului, pe valea larga a Barcaului. Cele cinci asezari ale comunei - Ip - sat resedinta de comuna situat la o distanta de 45 km fatade municipiul Zalau, Cosniciu de Jos, Cosniciu de Sus, Zauan si Zauan - Bai au o vechime considerabila, jucand roluri importante in istoria zbuciumata a regiunii.

Ip este o asezare deosebit de veche, prima insemnare despre localitate dateaza din anul 1208, in acea vreme fiind cunoscuta sub denumirea de villa Ypu. Cu exceptia localitatii Zauan Bai, atestata documentar abia in anul 1913, celelalte asezari ale comunei sunt atestate documentar pana in prima jumatate a secolului al XIV-lea (Cosniciu de Jos - 1213, Cosniciu de Sus - 1341, Zauan - 1249).

Populatia comunei numara la ultimul recensamant 3946 de locuitori din care 37,15% erau romani, 50,2% maghiari, 9,7% rromi, 2,81% slovaci si 0,14% alte nationalitati.

Agricultura este principala ramura economica a comunei. Locuitorii comunei Ip sunt recunoscuti ca fiind mari agricultori, remarcandu-se prin productiile mari de cereale, legume si nu in ultimul rand prin calitatea vinului produs in aceasta parte de tara. Beneficiind de importante rezerve de carbuni, comuna Ip, de-a lungul timpului, s-a facut cunoscuta ca fiind un important centru minier din nord-vestul tarii.

Atractia turistica a comunei o reprezinta izvoarele de ape minerale de la Zauan-Bai, ape sulfuroase recunoscute pentru efectele lor terapeutice. Alaturi de acestea, alte obiective importante ar fi monumentul inchinat Martirilor romani ucisi dupa ocuparea Transilvaniei de Nord - Vest in urma Diktatului de la Viena (In fiecare an, la monumentul inchinat celor 157 de victime ale masacrului de la Ip, se comemoreaza amintirea acestora si se condamna cu tarie proliferarea formatiunilor fasciste), biserica reformata din Ip, construita in secolul al XVI-lea, casa parohiala reformata, casa familiei Sebes (1854) si o casa datand din secolul al XIX-lea (Ip-nr. 332) din aceeasi localitate, biserica reformata din Zauan construita in anul 1680 la care se adauga cele trei case datand din secolul al XIX-lea, toate monumente de arhitectura cuprinse in patrimoniul cultural national, favorizeaza mentinerea comunei in randul ariilor de convergenta turistica. Interesul deschis al autoritatilor locale pentru dezvoltarea turismului si implicarea directa a locuitorilor, a dus la prezentarea localitatilor comunei ca popasuri obligatorii in circuitele turistice ale acestei regiuni.

Ip

The commune has a 60,13 square kms territory, it is situated in the contact zone between the Plopis Basin and the Toglaciu Hills, in the large valley of the Barcau River. It has five component villages: Ip - the central village placed at 45 kms distance from Zalau city, Cosniciu de Jos, Cosniciu de Sus, Zauan and Zauan-Bai.

Ip is a very old settlement, its first written mention dates from 1208, when its name was villa Ypu. With the exception of Zauan-Bai, attested only in 1913, the other villages are attested during the 13-14th centuries (Cosniciu de Jos - 1213, Cosniciu de Sus - 1341, Zauan - 1249).

At the last census the population counted 3946 inhabitants of which 37,15% are Romanians, 50,20% Hungarians, 9,7% Roms, 2,81% Slovakians and 0,14% were other nationalities.

Agriculture is the main economical branch of the commune, based on grain-growing, olericulture and vine-growing. Due to its limestone resources, the commune is an important mining centre of the north-west part of the country.

The sulphuretted mineral spirits in Zauan-Bai are well-known for their healing power. In Ip there is a monument set up for the memory of the 157 Romanian martyrs killed after the occupation of the north-west part of Transylvania. Besides, the reformed church in Ip, built in the 16th century, the reformed clergy-house, the house of the Sebes family (1854) and a house dated from the 19th century (Ip - No. 332), the reformed church in Zauan built in 1680 are all architectural monuments and interesting touristical spectacles.

Ipp

A kozseg teljes terulete 60,13 km2, a Rez hegyseg es a Krasznai dombsag talalkozasanal, a Berettyo volgyeben talalhato. A kovetkezo ot telepulesbol all: Ipp (Ip) - a kozseg kozpontja, 45 km-re talalhato Zilahtol, Alsokaznacs (Cosniciu de Jos), Felsokaznacs (Cosniciu de Sus), Szilagyzovany (Zauan) es Zovanyfurdo (Zauan-Bai).

Ipp nagyon regi telepules, elso irasos emlitese 1208-bol valo, ekkor villa Ypu neven szerepelt. Zovanyfurdo kivetelevel, mely csak 1913-ban kapott telepules rangot, a tobbi falut a XIII-XIV. szazadok folyaman emlitettek eloszor (Alsokaznacs - 1213, Felsokaznacs - 1341 es Szilagyzovany - 1249).

Ipp kozsegenek lakossaga a legutobbi nepszamlalasi adatok szerint 3946 fo, ebbol 37,15% roman, 50,20% magyar, 9,7% roma, 2,81% szlovak es 0,14% mas nemzetisegu.

A kozseg legfontosabb gazdasagi aga a mezogazdasag, mely fokent gabona - es zoldsegtermesztesen valamint borkeszitesen alapul. Ugyanakkor szenallomanyanak koszonhetoen az orszag eszak-nyugati reszenek egyik jelentos banyakozpontja.

A zovanyfurdoi gyogyhatasu kenes asvanyvizforrasok turistak sokasagat vonzzak a videkre. A kozseg masik fontos nevezetessege az az emlekmu, melyet a becsi dontest kovetoen, Erdely eszaknyugati reszenek elfoglalasa utan legyilkolt 157 aldozat emlekere allitottak. A kozseg bovelkedik epiteszeti muemlekekben, ilyenek peldaul a XV. szazadban epult ippi reformatus templom, a reformatus parokia epulete, a Sebes csalad haza (1854), egy XIX. szazadban epult haz (332-es hazszam, Ipp) es az 1680-ban epult szilagyzovanyi reformatus templom, melynek 1770-ben keszult festett kazettas mennyezetebol 52 kazetta megmaradt.