Comuna Mirsid, avand o suprafata de 53,28 km2, este situata in zona centrala a judetului Salaj, pozitionata la contactul Depresiunii Zalau cu Dealul Dumbrava si culmea afundata a Muntilor Meses. Falierele marginale de la contactul cristalinului cu sedimentarul au facut posibila aparitia formatiunilor eruptive. Magura Moigradului si masivele Pomat si Citera sunt marturiile fragmentarii si scufundarii inegale a fundamentului cristalin.
Magurile mai sus amintite, aceste bastioane naturale de aparare, au constituit arealul de dezvoltare al celui mai faimos oras roman de pe teritoriul nord- vestic al Romaniei, respectiv Porolissum.
Istoria comunei este strans legata de prezenta orasului roman Porolissum pe teritoriul ei. Complexul militar de la Porolissum a fost ridicat la rang de municipiu in anul 200 d. C., in timpul imparatului Septimius Severus, devenind un important centru militar, economic si social al regiunii, pastrandu-si rangul de capitala a Daciei Porolissensis. Pe un teritoriu de cca. 200 de hectare se pot si astazi admira ruinele a doua amfiteatre romane, ruinele unor temple si constructii publice si civile, ziduri si turnuri de aparare si multe altele. Descoperirile arheologice facute aici fac cinste acestei parti de tara prin expunerea lor in mari muzee din tara si din lume.
Desi prezenta locuirii dacice pe aceste meleaguri a fost pusa in evidenta prin asezari bine constituite cu mult inaintea ocupatiei romane, prezenta castrului roman si a drumului imperial ce leaga Napoca de Porolissum au dus la o evolutie ascendenta a asezarilor marginale, schimburile intre unitatile tribale dacice si colonistii romani fiind evidente.
Atestarile documentare ale celor patru localitati ce alcatuiesc comuna, Mirsid - sat resedinta de judet situat la o distanta de 14 km fata de municipiul Zalau, Firminis, Moigrad si Popeni se inscriu in intervalul cuprins intre prima jumatate a secolului al XIII-lea si prima jumatate a secolului al XV-lea (Mirsid - 1219, Moigrad - 1423, Firminis - 1332 si Popeni - 1387).
Populatia comunei numara la ultimul recensamant 2304 locuitori, din care 81,46% erau romani, 3,9% maghiari, 14,45% rromi si 0,19% alte nationalitati.
Economia comunei este una predominat agrara, desi comuna dispune de bogate resurse minerale utile cum sunt calcarele, tufurile vulcanice si dacitul.
Potentialul turistic al comunei este unul de exceptie. Prezenta Ansamblului arheologic Porolissum cu sistemul defensiv de turnuri de observatie pe inaltimile Pomet, Citera, Dealul Fericirii si La Poiana, atrage anual o multime de turisti. Complexul arheologic Porolissum este si destinatia multor excursii de studii pentru studentii facultatilor de istorie din tara si chiar din afara granitelor.
Exploatarea fondurilor turistice natural si antropic de care dispune comuna Mirsid ar putea aduce importante schimbari in economia locala. Pasii timizi facuti in turismul rural dupa anul 1990 nu satisfac cerintele actuale.
The commune has an administrative territory of 53,28 square kms and it is situated in the central zone of the county, at the contact point between the Zalau Basin and the Dumbrava Hill. The commune has 4 component villages: Mirsid - the central village situated at 14 kms distance from Zalau city, Firminis, Moigrad and Popeni.
On the territory of the commune there existed the Roman capital, Porolissum. In 200 A. D., under the reign of Septimus Severus, the military centre of Porolissum obtained the townlet title. Then it became an important military, economic and social centre of the region and it also remained the capital of Dacia Porolissensis. We can still admire the ruins of two Roman amphitheatres and of a church, along with many protecting walls and towers.
The attestations of the villages date from the 13-15th centuries (Mirsid - 1219, Moigrad - 1423, Firminis - 1332 and Popeni - 1387).
At the last census the population counted 2304 inhabitants of which 81,46% are Romanians, 3,9% Hungarians, 14,45% Roms and 0,19% were other nationalities.
Its economy is essentially agricultural, although the commune has plenty of mineral resources, such as limestone and volcanic tufa.
The fortification system of Porolissum with its observatories attracts a lot of tourists every year.
Az 53,28 km2 feluletu kozseg Szilagy megye kozepso reszen, a Zilahi medencenek a Dumbrava dombbal es a Meszes hegyseggel valo talalkozasanal fekszik. A kristaly es az uledek erintkezesenel kialakulo retegzodes lehetove tette a vulkani kepzodmenyek kialakulasat. A Mojgradi Magura lenyugozo vulkani kúp, mely valosaggal uralja a kornyeket. A Pomat es a Citera hegyek tanúsítjak a kristalyalap toredezettseget es egyenetlen sullyedeset, valamint az uledekes retegek kialakulasat.
A kozseg mai teruleten helyezkedett el Porolissum, Dacia Porolissensis kozpontja. A porolissumi katonai kozpont Kr. u. 200-ban, Septimus Severus csaszar uralkodasa idejen munícipium rangra emelkedett. Ekkorra fontos katonai, gazdasagi es tarsadalmi kozpontta valt, ugyanakkor Dacia Porolissensis fovarosa maradt. Ma is megcsodalhatjuk a romai amfiteatrum, tobb templom, lakohaz, valamint a katonai erodítmeny romjait.
A kozseg a kovetkezo negy falubol all: Nyirsid (Mirsid) - a kozsegkozpont, mely 14 km-re talalhato Zilahtol, Furmenyes (Firminis), Mojgrad (Moigrad) es Szilagypaptelek (Popeni). Ezek elso írasos említesei a XIII-XV. szazadokbol szarmaznak (Nyirsid - 1219, Mojgrad - 1423, Furmenyes - 1332 es Szilagypaptelek - 1387).
A kozseg lakoinak szama az utolso nepszamlalaskor 2304 volt, ebbol 81,46% roman, 3,9% magyar es 14,45% roma nemzetisegu.
Noha a kozseg gazdag asvanyi kincsekben (meszko, vulkani tufa es dacit), gazdasagara megis a mezogazdasag jellemzo leginkabb.
erdemes meglatogatni a Mojgrad hataraban fekvo hajdani romai Porolissum romjait, ahol az itt vegzett regeszeti asatasok nyoman szabadteri múzeum alakult ki. Megtekinthetok az antik varos es a katonai erodítmeny romjai, es egyedulallo rekonstrukciokkal is talalkozhatunk (a katonai tabor fokapuja, az amfiteatrum). Itt allott az almos herceg altal alapított Meszesi monostor, es valoszínuleg ehhez tartozhattak a kornyek homokko sziklaiban kialakított szerzetesi barlangok.
