Judetul Salaj - Napradea

roman   english   magyar

Napradea

Comuna Napradea, cu o suprafata de 68,49 km2, se afla situata in culoarul larg si terasat al Somesului din Depresiunea Guruslau, urcand la est pana in Culmea Prisnelului, iar la nord, ocupand versantii sudici ai masivului cristalin Dealul Mare. Comuna are in componenta cinci sate: Napradea - sat resedinta de comuna situat la o distanta de 41 km fata de municipiul Zalau, Cheud, Somes-Guruslau, Tranis si Vadurele.

Desi prezenta locuirii pe aceste meleaguri a fost pusa in evidenta inca din antichitate, atestarea documentara a asezarilor comunei sunt cuprinse intre secolul al XIV-lea si secolul al XVI-lea (Napradea - 1387, sub denumirea de villa olachalis Naprad, Cheud - 1475, Somes - Guruslau - 1387, Tranis - 1475 si Vadurele - 1543).

Populatia totala a comunei numara la ultimul recensamant 3026 de locuitori din care 94,01% erau romani, 0,36% maghiari, 5,63% rromi.

Desi principalele ramuri de activitate sunt cele din sectorul primar, in ultimul deceniu s-a constatat o crestere semnificativa a activitatilor din sectorul secundar si al serviciilor.

Cu un potential turistic de invidiat, comuna Napradea constituie un important areal de convergenta turistica. Rezervatia naturala "Pietrele Mosu si Baba" din Somes Guruslau, prezenta Somesului, care face ca malurile acestuia sa fie pline de pescari in sezonul deschis pescuitului sportiv, defileul Somesului si arboretul de castan comestibil din Somes-Guruslau sunt cateva din obiectivele turistice naturale ale comunei. Pe langa acestea, obiceiurile si datinile locuitorilor din timpul sarbatorilor religioase, ruinele cetatii medievale "Castrul Aranias", biserica ortodoxa de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Vadurele - datata din secolul al XVII-lea, monument de arhitectura cuprins in patrimoniul cultural-national, ruinele bisericii benedictine din Cheud, sunt principalele atractii turistice de natura antropica ale comunei. Comuna Napradea a dat tarii personalitati de inalta tinuta cum sunt Ioan Cheseli Dragomir - luptator de marca pentru drepturile romanilor in Transilvania, Traian Cretu - fizician consacrat atat in tara cat si in strainatate si Petru Hossu - profesor univesitar la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca.

Napradea

The commune has a 68,49 square kms surface and it is situated in the large valley of the Somes River in the Guruslau Basin. It has 5 component villages: Napradea - the central village placed at 41 kms distance from Zalau city, Cheud, Somes-Guruslau, Tranis and Vadurele.

The first mentions of the settlements date from the 14-16th centuries (Napradea - 1387, under the name villa olachalis Naprad, Cheud - 1475, Somes-Guruslau - 1387, Tranis -1475 and Vadurele - 1543).

At the last census the population counted 3946 inhabitants of which 94,01% are Romanians, 0,36% Hungarians and 5,63% Roms.

Although the economy is mostly represented by the primary sector, the activities of the secondary sector are also developing.

The natural reservation Pietrele Mosu Baba in Somes-Guruslau, the defile of the Somes and the sweet chestnut arboretum also in Somes-Guruslau are the chief natural spectacles of the commune. Besides, the ruins of the medieval castle named "Aranias Castle", the orthodox wooden church "Adormirea Maicii Domnului" in Vadurele, built in the 17th century and the ruins of the Benedictine church in Cheud are the great anthropical characteristics of Napradea commune. The sons of the commune are Ioan Cheseli Dragomir, who has fighted for the rights of the Romanian people in Transylvania, Traian Cretu, the great physicist and Petru Hossu, professor of the "Babes-Bolyai" University in Cluj-Napoca.

Naprad

A kozseg 68,49 km2-en, a Goroszloi medenceben, a Szamos szeles volgyeben fekszik, keleten felnyulik a Kovar (Prisznel) hegysegig, eszakon pedig eleri a Cikoi rog kristalymasszivumanak deli lejtoit. A kovetkezo ot falu tartozik hozza: Naprad (Naprad) - a kozsegkozpont, 41 km-re Zilahtol, Kod (Cheud), Nagygoroszlo (Somes-Guruslau), Kisgoroszlo (Tranis) es Szamosdebrecen (Vadurele).

A telepuleseket a XIV-XVI. szazadokban emlitettek eloszor az okiratok (Naprad - 1387, villa olachalis Naprad neven, Kod - 1475, Nagygoroszlo - 1387, Kisgoroszlo - 1475 es Szamosdebrecen - 1543).

A kozseg lakossaga az utolso nepszamlalaskor 3026 fo volt, ennek 94,01%-a roman, 0,36%-a magyar es 5,63%-a roma nemzetisegű.

Az hagyomanyos mezogazdasag es allattenyesztes mellett az elmult evtizedben a feldolgozoipar is fejlodo tendenciat mutat.

A nagygoroszloi termeszetvedelmi rezervatum es a szelidgesztenye-arboretum mellett egy kozepkori kastely romjai, a XVII. szazadban epult szamosdebreceni ortodox fatemplom es a kodi bencesrendi templom romjai turistak sokasagat vonzzak a kozsegbe. Itt szuletett Ioan Cheseli Dragomir, aki az erdelyi romanok jogaiert harcolt, Traian Cretu, a neves fizikus es Petru Hossu, a kolozsvari Babes-Bolyai Tudomanyegyetem tanara.