Judetul Salaj - Plopis

roman   english   magyar

Plopis

Situata in partea sud-vestica a judetului Salaj, comuna Plopis se intinde pe o suprafata de 80,38 km2 si este alcatuita din trei sate apartinatoare: Plopis - sat resedinta de comuna situat la o distanta de 55 km fata de municipiul Zalau, Iaz si Fagetu. Din punct de vedere geografic, teritoriul administrativ al comunei se desfasoara in unitatea montana a Plopisului si in depresiunea cu acelasi nume, in bazinele hidrografice ale raurilor Valea Mare si Iaz, afluenti de stanga ai Barcaului. Structura geologica a zonei montane a permis instalarea unei vaste retele hidrografice care este responsabila de valorile mari ale densitatii fragmentarii in aceasta zona si implicit de crearea unor peisaje geografice de exceptie. Datorita reliefului exista mari diferentieri intre formele vetrelor. Daca Plopisul si Iazul sunt asezari caracteristice arealelor depresionare, Fagetu este un sat tipic Muntilor Apuseni, de tip risipit, cu gospodarii izolate sau grupate in cranguri si cu o multime de hodai risipite.

Resedinta de comuna, a fost amintit pentru prima data in documente in anul 1227 sub denumirea de Bozia Gemelchen. Localitatea Iaz este mentionata in anul 1342 iar Fagetu este atestat documentar in anul 1830.

Populatia totala a comunei numara la ultimul recensamant 2765 locuitori din care 61,51% romani, 0,10% maghiari, 5,64% rromi, 32,58% slovaci si 0,17 % alte nationalitati.

Principala ramura economica caracteristica comunei este agricultura cu o buna reprezentare a sectorului zootehnic. Prezenta unor suprafete destul de insemnate de padure si de terenuri cu vegetatie forestiera, si-a pus amprenta asupra mestesugurilor bazate pe prelucrarea lemnului, localnicii zonei fiind bine cunoscuti pentru pentru obiectele artizanale realizate aici.

Potentialul turistic al comunei este unul de exceptie. Peisajele desprinse dinspre culmile Plopisului, rezervatia naturala "Mlastina de la Iaz", Baile Iaz - bai cunoscute pentru efectele lor terapeutice si nu in ultimul rand obiceiurile si folclorul zonei bine conservate, fac din Plopis una dintre cele mai atractive comune ale judetului Salaj.

Plopis

Situated in the south-west part of the county, the commune stretches over a 80,38 square kms surface and it consists of 3 villages: Plopis - the central village placed at 55 kms distance from Zalau city, Iaz and Fagetu. The commune lies in the mountainous zone of the Plopis Mountains and in the basin with the same name, in the hydrographical basins of the Valea Mare River and the Iaz River.

The central village of the commune was attested in 1227 under the name Bozia Gemelchen. Iaz was mentioned for the first time in 1342, Fagetu in 1830.

The population of the commune counts, according to the last census, 2765 inhabitants, of which 61,51% are Romanians, 0,10% Hungarians, 5,64% Roms, 32,58% Slovakians and 0,17% other nationalities.

The main economical branch of the commune is agriculture, based on livestock-breeding. Besides, the conversion of timber is also a well-represented activity.

The natural reservation in Iaz and the wells in Baile Iaz are worth visiting.

Gyumolcsenes

A Szilagy megye del-nyugati reszen talalhato kozseg teljes terulete 80,38 km2, es a kovetkezo falvak tartoznak hozza: Gyumolcsenes (Plopis) - a kozsegkozpont, mely 55 km-re talalhato Zilahtol, Magyarpatak (Fagetu) es Krasznajaz (Iaz). A kozseg a Gyumolcsenesi medenceben, a Nagypataknak es a Jaznak a volgyeben fekszik.

A kozsegkozpont elso irasos emlitese 1227-bol valo, ekkor a telepules Bozia Gemelchen neven szerepel. Krasznajazt 1342-ben emlitik eloszor az okiratok, mig Magyarpatak csak 1830-ban kap telepules rangot.

A kozseg lakossaga az utolso nepszamlalaskor 2765 fo volt, ennek 61,51%-a roman, 0,10%-a magyar, 5,64%-a roma, 32,58% szlovak es 0,17%-a mas nemzetisegu.

Gazdasaga tulnyomoreszt mezogazdasagi jellegu, ezen belul legfejlettebb az allattenyesztes. Emellett a fafeldolgozas es a nepmuveszeti targyak keszitese is jelen van a kozseg gazdasagi palettajan.

A krasznajazi termeszetvedelmi rezervatum es a gyogyfurdo nagy latogatottsagnak orvend.